PIANOFORTE, cu Cristian Ivaneș, emisiunea dumneavoastră de muzică clasică, în fiecare miercuri de la ora 20, online la Radio Domeldo Live!
Pentru programul de miercuri m-am gândit la un mare compozitor rus, pe care îl vom mai asculta aici la PIANOFORTE. Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov provine din familia de vază Rimski-Korsakov, ai cărei fii, conform tradiției, urmează o carieră în marina militară rusă. Părinții compozitorului erau amatori de muzică, au descoperit calitățile fiului și i-au sprijinit cariera lui muzicală.
În anul 1856, Nikolai intră cadet la marina militară din Sankt Petersburg, școală pe care o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri, continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră.
În toamna anului 1859, începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev. Încurajat de mentor și de prietenii săi, începe să compună prima lui simfonie. În perioada anului 1865, viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. În anul 1880, Rimski-Korsakov compune muzica de operă pentru piesa de teatru „Fulgi de zăpadă” scrisă de Alexandr Nikolaievici Ostrovski. Compozitorul devine în anul 1871 profesor la Conservatorul din Sankt Petersburg și, la sfârșitul aceluiași an, se va căsători cu Nadejda Purgold, care era la fel compozitoare și o pianistă excelentă, care va avea o puternică influenza asupra compozitorului. Fastă, desigur.
Prin reputația sa, Rimski-Korsakov devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor Cinci” dintre care face parte și Musorgski, pe care-l sprijină. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și Prokofiev, iar stilul lui Korsakov a influențat compozițiile lui Ravel și Debussy.
Rimski-Korsakov a compus mult, de la operă (15 opere) la simfonii, muzică de camera, suite simfonice, muzică corală, concerte pentru instrument solo și orchestra, lucrări pentru pian, romanțe, diverse cântece, dar a cules și folclor rus. Ne poate părea ciudat, pentri cei familiarizati cu Rimsky-Korsakov în calitate de maestru orchestrator, că prietenii săi din cercul de „compozitori puternici” au fost extrem de critici cu privire la scriitura muzicală și la textura înfundată de contrapunct, atunci când compozitorul le-a arătat Simfonia a 3-a în 1873. Dar la acea vreme primele sale capodopere orchestrale încă mai aveau de așteptat ceva mai mult de un deceniu, abia reușise să se elibereze din marină și, deși lucrase la simfonie, cu multe întreruperi, timp de șapte ani, el însuși era foarte conștient de slăbiciunile sale. Drept urmare, a revizuit-o pe larg și a dirijat personal premiera celei de-a doua versiuni a Simfoniei a treia în 1886.
Ei bine, am ales pentru astăzi una din lucrările cele mai puțin cunoscute ale lui Rimski-Korsakov, și anume tocmai Simfonia nr. 3 în Do major, op. 32, având tructura tipică…desigur, simfoniei, adică 4 mișcări. Am căutat îndelung o interpretare pe măsură, și vă propun spre audiție pe cea a Orchestrei Simfonice a URSS, dirijată de marele dirijor rus Evgheni Svetlanov.
Emisiunea se redifuzează joi de la ora 10 și vineri de la ora 12.
Cristian Ivaneș
