Super-eveniment: Jean-Michel JARRE – Rendez-vous Houston la Ediția specială de vineri, ora 21, Radio Domeldo Live!

Cristian Ivaneș

Pentru iubitorii genului, Jean-Michel Jarre cred că nu mai are nevoie de absolut nicio prezentare. Totuși, am să încerc una extrem de succintă.

Jean-Michel André Jarre, născut la 24 august 1948, este un compozitor și instrumentist francez, considerat unul dintre pionierii muzicii electronice. Este cunoscut pentru concertele în aer liber cu spectatori în număr record, în care sunt folosite efecte laser și artificii gigantice, unde spectacolul vizual profită de peisajele și de arhitectura din împrejurimi. Se estimează că Jarre a vândut aproximativ 80 de milioane de albume și discuri single.

Jean Michel Jarre este fiul compozitorului de muzică de film Maurice Jarre, cu care însă a avut relații mai mult decât glaciale.

Puțină istorie… În anul 1968 Jarre a început sa înființeze diverse formații, printre care Mystères IV și The Dustbins. Începând cu anul 1971 și până în 1976 a produs piese pentru diverși muzicieni, piese care au fost lansate ca discuri single, iar Jean Michel Jarre a fost menționat pe fiecare. Debutul propriu-zis s-a produs în anul 1969 cu discul La Cage/Erosmachine. Acesta nu s-a bucurat de cine știe ce succes, muzica dovedindu-se prea aridă pentru ascultători.

În 1972 are loc lansarea albumului de debut, Deserted Palace, un album produs prin mijloace electronice în totalitate, toate piesele fiind compuse de Jarre. În anul următor realizează coloana sonoră a filmului Les Granges Brûlées (Șure arse). Succesul mondial s-a produs trei ani mai târziu, în 1976, cu albumul Oxygene. Realizarea acestuia a luat prin surprindere piața muzicală a acelor ani, captată de fenomenele disco și punk. Jarre amintește ca sursă esențială de inspirație lucrările inginerului Pierre Schaeffer, părintele muzicii concrete (în anii 1940 acesta a pus prima oară problema realizării de muzici prin combinarea de sunete preînregistrate în locul sistemului tradițional, bazat pe notarea cuantificată a înălțimilor și duratelor muzicale).

Jean-Michel Jarre și harpa laser

Piesa „Oxygene IV” a fost publicată ca single și a devenit una dintre cele mai cunoscute piese de muzică electronică.

În 1978 a urmat albumul Equinoxe. În 1981 a fost lansat Les Chants Magnétiques (în engleză, Magnetic Fields). Doi ani mai târziu, Jarre a creat Musique pour Supermarché, într-un singur exemplar. În anul următor, a lansat discul Zoolook.

Ajungem încet-încet la oile noastre… În 1985, Jarre a fost invitat de directorul muzical al Houston Grand Opera să susțină un concert în cinstea aniversării a 150 de ani de la fondarea statului Texas, în 5 aprilie 1986. Deși era ocupat cu alte proiecte și a fost la început neimpresionat de propunere, într-o vizită ulterioară în oraș, a fost imediat marcat de măreția vizuală a zgârie-norilor orașului și a acceptat provocarea. De asemenea, 1985 a marcat cea de-a 25-a aniversare de la înființarea Centrului Spațial Lyndon B. Johnson și NASA i-a cerut lui Jarre să integreze aniversarea în concert. Zis și făcut.

Jarre a lucrat cu mai mulți astronauți din Houston, printre care Bruce McCandless II și Ronald McNair, un muzician desăvârșit care urma să cânte la saxofon în piesa „Rendez-Vous VI”, înregistrat în mediul lipsit de gravitație al spațiului. Spectacolul live a fost afectat de moartea lui McNair în dezastrul navetei spațiale Challenger din 28 ianuarie 1986. S-a luat în considerare anularea concertului; dar McCandless l-a contactat pe Jarre și l-a îndemnat să continue, în memoria echipajului navetei. Piesa de saxofon a lui McNair a fost înregistrată de saxofonistul francez Pierre Gossez și reintitulată „Ron’s Piece”, dar în concertele uriașe ale lui Jarre din Houston și Lyon, rolul a fost interpretat de prietenul lui McNair, saxofonistul american Kirk Whalum.

Îmi amintesc că chiar înainte de decolare, Ron m-a sunat la Paris spunându-mi „Totul este gata, ne vedem peste o săptămână, uită-te la televizor să vezi decolarea. Voi avea veșnic zâmbetul și chipul lui Ron în inima mea – spunea Jean-Michel Jarre într-un interviu. Și iată…seara zilei de 5 aprilie 1986. Aproximativ 2.000 de proiectoare au trimis imagini pe clădiri și pe ecrane gigantice de până la 1.200 de picioare (370 m) înălțime, transformând zgârie-norii orașului în fundaluri spectaculoase pentru un spectacol elaborat de artificii și lasere. Rendez-vous Houston a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru o audiență de peste 1,5 milioane de persoane, depășind recordul anterior al unui concert în oraș, stabilit în 1979. Totul a fost a fost atât de impresionant încât o autostradă din apropiere a fost blocată de mașinile care treceau, forțând autoritățile să o închidă pentru durata concertului. Câteva luni mai târziu, în 5 octombrie, a cântat în fața unui public de aproximativ un milion de oameni în orașul său natal, Lyon, pentru a sărbători o vizită a Papei Ioan Paul al II-lea. Privind de la Catedrala din Lyon, Papa a marcat începerea concertului cu o binecuvântare de noapte bună, a cărei înregistrare apare pe Cities in Concert – Houston/Lyon, inclusiv în ceea ce urmează să ascultăm noi.

În 1988 a fost lansat discul Revolutions. În același an, Jarre și invitații săi (între care și Hank Marvin) au înregistrat albumul live Destination Docklands în fața a 200 000 de spectatori, album cu selecții din discografia Jarre de până în acel moment.

În 1990 Jarre și-a bătut propriul record de audiență, cu un concert la Paris – La Défense. În același an a fost lansat En Attendant Cousteau, album dedicat lui Jacques Yves Cousteau, iar în 1993, a apărut discul Chronologie. Din nenorocire, după Chronologie compoziile lui Jarre efectiv s-au prăbușit calitativ, cu excepția fercicită a Oxygene 7-13 el alegând tot felul de stiliuri complet străine de sound-ul care l-a consacrat.

Noi vom asculta o versiune remasterizată în 1997, mult mai lungă decât albumul în sine, publicat în 1986 și care are sub o oră. Vă aștept așadar vineri de la ora 21 la o Ediție specială foarte…specială, firește în direct la Radio Domeldo Live! Emisiunea se redifuzează sâmbătă și duminică de la lora 12 la prânz.

Cristian Ivaneș

Share

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide