Într-o vineri, 6 Septembrie, la Sala Palatului
Liszt: Poemul simfonic Mazeppa
Liszt: Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în La major
Mussorgsky/Ravel: Tablouri dintr-o expoziție
Evgenyi Kissin – pian
Orchestre National de France
Emmanuel Krevin
Apoi, noaptea, la Ateneul Român
C.W. Gluck: Iphigénie en Tauride
Anna Caterina Antonacci (Iphigénie), Christopher Maltmann (Oreste), Toby Spence (Pylade), Andrew Foster-Williams (Thoas), Mary Beavan (Diane)
Orchestra of The Age Of Enlightenment
Laurence Cummings
După o adevărată defilare a orchestrelor Berlineze (Philharmoniker și Rundfunk) comandate de doi dirijori de origine rusă (Kirill Petrenko și Vladimir Jurowski), a venit rândul Orchestrei Naționale a Franței să cucerească inimile spectatorilor de la Sala Palatului. Iar pentru a atinge acest scop, Emmanuel Krevin a pregătit o adevărată strategie.
Krevin i-a pregătit terenul lui Evgheni Kissin cu un fulgurant Mazeppa, rotunjit cu eleganță, și poemul lui Liszt a debordat de culori orchestrale, cu un patos romantic temperat inteligent de dirijor, astfel încât, atunci când pianistul a apărut pe scenă, toată lumea era bine dispusă.
Ce a urmat intră în acea destul de lungă colecție a unor memorabile concerte ale festivalului. Kissin face parte din categoria rară de muzicieni care transcend sunetul cu naturalețe. E imposibil să te desprinzi de imaginea lui la 16-17 ani, când lua lumea pe sus în debuturile sale ca pianist de clasă mondială, pentru ca astăzi să devină un artist complet, în a cărui artă tehnica impetuoasă să fie în echilibru cu un mare respect pentru muzica pe care o face. Concertul nr. 2 de Liszt a fost abordat cu un amestec de candoare și virtuozitate greu de găsit în altă parte. O concepție care îmi aducea aminte mereu de acea sintagmă care-l definea pe Dinu Lipatti: o mână de fier învelită într-o mănușă. Felul în care Kissin evita prestidigitația, lăsând să se întrevadă că ar fi putea declanșa oricând un festival pirotehnic, dar refuzându-l pentru că mesajul autentic romantic al concertului era mai important, a fost cu totul impresionant. A rezultat un discurs pianistic de o sinceritate ce te trimitea înapoi la vârsta de aur a marilor pianiști din trecut și a legendelor fondatoare ale Festivalului Enescu (Arrau, Richter etc.). Un discurs continuat de două bisuri, Valsul „la minut” al lui Chopin, început atât de rapid încât chiar credeai că nu va depăși 60 de secunde, balansat de partea sa lentă cu o tușă eterică, în care a etalat din nou acel simț al frazei admirabil, unul dintre fundamentele succesului acestui pianist. Al doilea encore a fost un tango (Piazzola?, Șostakovici?) în tușe groase, de o virtuozitate îmbătătoare și Kissin a ieșit din scenă parcă surprins și el de aplauzele extaziate ale publicului.
Foto prima pagină: Evgenyi Kissin (Foto credit: Cătălin Filip)
…citește mai departe la https://despreopera.com/2019/09/07/kissin-si-antonacci-incheie-senzational-prima-saptamana-de-enescu-2019/
Alexandru Pătrașcu, critic
articol preluat cu acordul și bunăvoința autorului
