Washington D.C. Zi mohorâtă de iarnă. E 7,51 AM (fiind pe pământ american, folosim desemnarea orei astfel. Aici, la noi, e dimineață și e ora 7,51). E frig și zloată… Știm și ziua, e 12 ianuarie, știm și anul – 2007…Într-o stație de metrou cântă un „muzicant” pe o vioară Stradivarius (dar numai el știa asta!), vioară care costă cu mult mai mult decât însăși stația aceea de metrou… Mii de navetiști se grăbesc, ca niște furnici telecomandate, spre locurile de muncă… Și trec, iată, pe lângă un „biet muzicant”, a cărui vioară înalță sublime note spre Cer. Dar și pe pământ, spre suflete împietrite de oameni….(Urmarea, halucinantă, credeți-mă!, în emisiunea de luni, 19 iulie, ora 20, la Radio Domeldo Live – INCURSIUNILE UNUI MELOMAN).
Tot în emisiune veți afla de ce un geniu violonistic a făcut, pentru 43 de minute de muzică sublimă, un pot de…32,17 dolari! Am căutat motive și am găsit câteva concluzii. Dureroase. Căci ce s-a întâmplat la Wahington se poate întâmpla, la fel, la Paris, Viena, București sau Cluj. De necrezut! Dar Joshua Bell, uitând tristețea, va cânta, la fel de sublim (cum vă dați seama ascultându-l mai jos!) și în emisiunea de luni și marți, la ora 20, dar și miercuri de la ora 10).
Împărțiți, vă rog și iar împărțiți prietenilor melomani: muzica vă va înălța și vă va face să evadați din marasmul cotidian amuzical…
Mulțumiri dragi de la Sergiu Alex. O mie.
