Marii creatori au avut întotdeauna bizarerii nenumărate, care au stârnit, evident, amuzamentul celor din jur. Și nu doar a muzicienilor.
Dickens, de pildă, atingea totul de trei ori pentru … noroc, considera vinerea ziua lui norocoasă, se pieptăna de sute de ori pe zi, era obsedat de ordine, era foarte atras de hipnoză, ba chiar hipnotiza și el oamenii pe la petreceri și era atras de morgă și detaliile morbide ale crimelor. Dormea întotdeauna cu capul spre nord, pentru … creativitate! Știința zilelor noastre i-a dat dreptate însă în privința somnului mai odihnitor cu capul spre nord, adică în direcția curenților magnetici ai Terrei. Cât privește creativitatea, ea rămâne un mister greu de elucidat, încă.
Mozart, de pildă, a lăsat scris că lui „i se dictează în cap” muzica. Astăzi savanții spun că în anumite stări modificate de conștiință, omul se cuplează la Câmpul Informațional Universal și … așa apare creația. Și Leonardo da Vinci afirma același lucru dar și Cehov, Tesla sau Ceaikovski.
Da … Când asculți Mozart, apuci să le dai dreptate, căci muzica lui vine, cu adevărat, parcă de Dincolo!
F. Scott Fitzgerald – scriitorul cu grație și har, autorul Marelui Gatsby, obișnuia să spună: „Întâi iei o gură, apoi gura mai cere o gură, apoi te ia gura pe dinainte!”. Frumușel (la Princeton a fost votat cel mai frumos băiat din clasă!), era și sincer și hâtru: „Bețiv la 20, distrus la 30, mort la 40” – își scria el autobiografia. De fapt, a murit la 44 de ani și veselia forțată ascundea o realitate cumplită. În ciuda succeselor literare, el trăia sub standardele dorite, nu avea bani, era mereu dator, stresat și preocupat. Boem absolut (dar nu pentru asta îl admirăm!), a deschis drumul epocii de jazz american, laolaltă cu o boemă ciudată, interesantă, care trăia cu pasiune maximă viața, muzicieni, pictori, sculptori, literați. A plecat repede din această lume, dar jazzul a rămas și a cuprins America și apoi lumea. Cum bine știm, nu?
Bizarerii…Bizarerii… E plină istoria culturii de ele… Or fi făcând parte din condiția umană oare? Oricum, dau sare și piper, oferă și ne smulg un zâmbet. Asta e!
Stela-Maria Nistor
