Joi, 10 iunie 2021, ora 20, la Radio Domelod Live continuăm cu partea a doua a coloanei sonore din filmul “Omul Bicentenar”, compusă de James Horner.
Această coloană sonoră a rămas în permanenţă subapreciată de fanii muzicii de film, deoarece ei se aşteptau la acţiune, suspans şi dramă, precum în Titanic, apărut cu doar un an şi jumătate mai devreme. Temele muzicale sunt foarte asemănătoare, dar notorietatea filmului şi premiile Oscar câştigate au promovat muzica din Titanic mai mult decât s-a întîmplat cu Bicentennial Man, chiar dacă ambele filme se încheie cu o melodie în interpretarea cântăreţei Celine Dion. Mai mult decât atât, “My Heart Will Go On” din repertoriul solistei a rămas multă vreme pe locul 1, în topul celor mai bune clasamente, în timp ce “Then You Look at Me”, foarte asemănătoare, aceeaşi orchestraţie şi stil, aceeaşi interpretare emoţionantă a lui Celine Dion, abia dacă a fost menţionată în câteva ocazii… de ce ? Pentru că 1999 lumea nu dorea un film cu roboţi. Aş vrea să aduc puţină lumină şi actualitate acestei muzici, a cărei vechime se apropie de 20 de ani. 
Motivul pentru care vă prezint soundtrack-ul Bicentennial Man este determinat de efectele terapeutice ascunse, chiar nebănuite, pe care eu le-am descoperit, atât pe baza experienţei personale, cât şi a altor persoane, cărora le-am recomandat muzica în calitate de adjuvant terapeutic. La acea vreme, se urmărea definirea termenului de “meloterapie”. Practicienii încercau să asocieze toate acele muzici fără ritm, lente, cu sunete prelungi, ca şi când acesta ar fi criteriul determinant. Am comparat muzica din filmul Omul Bicentenar compusă de James Horner cu o serie întreagă de lucrări de muzică cu efecte aşa-zis terapeutice şi am încercat să simt şi să observ efecte concrete, de vindecare emoţională, dar nu le-am sesizat. Vă mulţumesc pentru mesajele în care aţi cerut difuzarea părţii a doua, deoarece, cu această ocazie, o să vă explic ce este adevărata muzică cu efecte terapeutice şi care este criteriul esenţial pe care aceasta trebuie să îl îndeplinească. Încă din timpuri străvechi, muzica şi ritmurile au fost principalele unelte ale culturilor şamanice. Arhivele culturale antropologice conţin nenumărate exemple ale folosirii muzicii drept catalizator sau inductor de stări modificate ale conştiinţei.
Meloterapia se bazează pe efectele benefice ale muzicii asupra funcţiilor neuropsihice. Terapia prin muzică şi sunete a fost redescoperită de către medicina modernă. În Occident există deja cabinete de psihoterapie în care muzica de relaxare e folosită ca supliment în completarea tratamentului alopat. Efectul benefic al terapiei prin muzică poate fi observat cu uşurinţă la pacienţii cu hipertensiune, tulburări cardiace, insomnii şi afecţiuni psihice minore. Meloterapia e folosită în străinătate cu succes şi în tratamentul copiilor autişti, care pot comunica prin intermediul muzicii cu persoanele din jurul lor. Stanislav Grof a utilizat muzica pentru terapiile psihedelice, observând faptul că subiectul are nevoie de diferite tipuri de muzică, în funcţie de accentul stărilor emoţionale. Pentru cei care nu sunt melomani cu experienţă, care să cunoască, în acelaşi timp, legătura dintre anumite fraze muzicale şi stările emoţionale, este foarte greu de căutat şi implementat cea mai bună şi eficientă structură muzicală pentru obţinerea unui anumit efect emoţional. Eu mi-am format această aptitudine, prin căutări, audiţii repetate, experimente… şi în cei peste 30 de ani de audiere a muzicii electronice, şi a muzicii de film, am ajuns să concep propriile mixaje care să producă efectele dorite, pentru o multitudine de structuri de personalităţi, corelate unui număr cât mai mare de afecţiuni emoţionale ce puteau fi ameliorate semnificativ. Rolul unui asemenea mixaj este de a crea o atmosferă specială având durata cât mai mare (tipic 30, până la 90 minute sau chiar mai mult), timp în care ascultătorul devine acaparat şi reuşeşte să facă o imersiune completă în paradisul sonor al muzicii. El va face mereu noi şi noi descoperiri, la fiecare reaudiere a aceleiaşi lucrări, astfel că, uneori, nici după câteva mii de audiţii, lucrarea nu devine perimată, nu devine plictisitoare, ci va produce efecte benefice ani la rând. Pentru a menţine tema muzicală neîntreruptă, cât mai mult timp posibil, este nevoie să fie selectate acele porţiuni din piesele muzicale, care susţin o linie melodică ce amplifică sau rezonează cu o anumită emoţie. Trebuie înlăturate toate celelalte fragmente care sunt asociate altor emoţii, unele chiar nedorite precum stare de tensiune, suspans sau teamă, având în vedere că muzicile la care voi face referire sunt coloane sonore pentru filme artistice. Nu e un lucru greu de făcut, dar necesită multă dăruire, perseverenţă, răbdare, audieri repetate, imersiunea în montajul final şi descoperirea unor posibile greşeli de mixaj, revenirea asupra proiectului şi realizarea de noi corecturi şi adaptări…, dar, ceea ce se obţine va produce rezultate excepţionale.
Emisiunea se redifuzează vineri și sâmbătă de la 10 dimineața.
Cristian Mureşanu
