Lăsaţi-mă să cânt! – avanpremieră la Opera Naţională Română din Cluj

Vineri seară, ONR Cluj a pus în scenă montarea lui Cătălin-Ionescu Arbore a cunoscutei operete scrisă de Gherase Dendrino, Lăsaţi-mă să cânt!. Dintre notele cu adevărat extraordinare ale evenimentului se remarcă regia artistică, semnată cum spuneam de maestrul Cătălin Ionescu Arbore, fiul reputatului A. I. Arbore, autorul primei montări a operetei.

Gherase Dendrino (1901-1973)
Gherase Dendrino (1901-1973)

Lucrarea a fost montată pentru prima dată în octombrie 1954 la Bucureşti, iar în 1958 a avut loc premiera de la Cluj. Desigur, subiectul operetei a fost comandă politică a Partidul Muncitoresc Român (PMR) – eterna înfruntare dintre forțele progresiste și ale reacțiunii, dar în secolul al 19-lea, avându-l ca erou pe Ciprian Porumbescu.

Subiectul este unul tipic pentru anii obsedantului deceniu – ticăloşia strainilor, geniul formidabil al poporului, care este capabil să producă un titan de anvergura lui Ciprian Porumbescu, persecutat şi pedepsit crunt la Braşov de nemiloşii austrieci şi de şi mai asprii unguri, întruchipaţi de zbirul jandarm – Földi, inspector de poliție: Cristian Bogdan (invitat), care a imitat excelent accentul maghiar în limba română. Dincolo de vetustul temei în sine, spectacolul  conţine o oarecare doză de umor, nu foarte mult, dar îndeajuns că sa te facă să uiţi o clipă de comanda politică a PMR-ului anilor 50, asta până la următoarea tiradă în spiritul acelor triste vremi.

De remarcat că spectacolul a avut o distribuţie de amploare şi a numărat nu mai puţin de 38 de roluri solistice, cor, orchestră şi ansamblu de balet, ocazionând o inedită colaborare cu actori ai Teatrului Naţional ‘Lucian Blaga’ din Cluj şi instrumentişti ai Filarmonicii de Stat ‘Transilvania’. Dintre protagonişti i-am remarcat în special pe  Ciprian Porumbescu: Cristian Mogoșan, Bertha Gorgon, iubita lui Ciprian: Diana Gheorghe, Adalbert Roth, profesor, tatăl Martei Roth: Florin Sâmpelean, Martha Roth, fiica lui Adalbert Roth: Diana Țugui, Suzana, fiica Rozei Fărcaș: Iulia Merca Nastasi, profesor: Bogdan Nistor. 

Orchestra, dirijată de Adrian Morar, a ţinut cât a ţinut pasul cu scena, dar în câteva momente a acoperit vocea artiştilor, astfel încât, chiar cântată în limba română, replica nu se putea desluşi, lucru care în ultimii ani nu s-a mai întâmplat la spectacolele ONRC.

Foto-video: Radio Domeldo

Ciprian Gołębiowski, alias Ciprian Porumbescu (1853-1853)
Ciprian Gołębiowski, alias Ciprian Porumbescu (1853-1853)

În încheiere, a propos de regimul austro-ungar, atât de înfierat de Dendrino, merită spuse două lucruri. Ciprian Porumbescu a putut absolvi, graţie unei burse, tocmai Konservatorium für Musik din Viena, desăvârşindu-şi deci educaţia muzicală într-una din cele mai bune academii de muzică din lume. Şi, dacă tot suntem la Cluj, austro-ungarii ne-au lăsat moşternire Opera şi Teatrul Naţional, o bijuterie arhitectonică pe care noi nu am fost în stare nici măcar să o întreţinem cum trebuie. Anul Centenarului Marii Uniri şi a aniversării a 99 de ani de existenţă a Operei Naţionale Române din Cluj găseşte clădirea într-o stare de degradare atât de avansată, încât mă îngrozesc la gândul că la anul Opera va trebui să celebreze, în aceste condiţii teribile şi absolut nemeritate, propriul centenar…

 

Cristian Ivaneş

 

FacebookTwitterGoogle+WhatsAppLinkedInPartajează

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide