Fiorul emoției pure

Emoția pură este o minune a sufletului omenesc, ce ne permite să iubim-să adorăm-să dansăm-să cântăm-să râdem-să plângem de bucurie! Adică să iradiem fericirea ce ne-a cuprins o clipă lungă precum… eternitatea! E, sigur, un dar ce ni s-a făcut ca să depășim nu doar condiția larvei și a animalului sau a abjecției ce vrea să ne transforme pe fiecare în ticălos-japiță-lepră – dacă ne-am lăsa! E, sigur, atingerea unei Aripi de înger ce, înduioșat de truda noastră de Sisif ce urcă zilnic bolovanul pe un oarecare munte și care vrea să ne ofere un fior de bucurie cerească… E, sigur, un moment de Sus, care să ne aducă aminte că noi de acolo suntem și către acolo tindem și nu este permis să coborâm prea jos. Sigur, se poate și asta – doar avem liberul arbitru – dar e mare păcat.

Ediția actuală a concursului Românii au talent a adus bucuria unui astfel de fior al emoței pure: a muzicii ce traduce aproape perfect vibrația unei coarde delicate a sufletului de om – Once Upon a December, interpretată în concurs cu talent de soprana Ana Cernicova de la Opera din Chișinău și fetița ei, Amalia Uzum, un copil adorabil de șapte ani, cu ochi de safir, codițe lungi-bălaie, de mică Ileana Cosânzeana, în cosiță floarea-i cântă, zece împărății ascultă… Puritatea vocii lor, suavele emoții transpuse prin ea, au ridicat sala în picioare, a impresionat juriul până la lacrimi și ne-a frisonat și pe noi, telespectatori sau internauți.
Convingeți-vă! Sau, mă rog, convingeți-vă încă o dată.

Superba melodie  Once Upon a December a fost mult gustată de public și în 1997, anul în care a fost lansat filmul de desene animate Anastasia, produs de Walt Disney Studios, în regia lui Don Bluth și Garry Goldman.  Filmul a fost nominalizat, chiar pentru melodia aceasta, la secțiunea Golden Globe Award for Best Original Song.

Cu siguranță, vă va face  mare plăcere să vă delectați cu o secvență din splendida peliculă pe suportul acestei melodii celebre, semnată de doi compozitori: David Newman și Stephen Flaherty, ei fiind și producătorii filmului. Și o curiozitate: melodia e transmisă pe parcursul filmului de trei ori: odată, ca un cântec de leagăn în timpul prologului, apoi ca un cântec de sine stătător și apoi ca o versiune a cappella, către sfârșitul filmului – un regal muzical de-a dreptul.

Fiorul emoției pure – ștafetă peste generații, se numește, desigur, iubire-credință-speranță. Acestea sunt axele pe care ar trebui să gravităm existențial în tot de facem. Asta dă putere, asta dă sens, asta dă bucurie, asta și numai asta dă fericire!

Iar muzica este cheia de bază a seifului atât de complicat care este sufletul omenesc, cel care poate vibra pe o gamă superbă de emoție. E cel pe care ni-l zăvorîm prea des cu șapte lacăte de ură-indiferență-plictis-răutate-nefericire, fiindcă suntem ignoranți, indiferenți sau fraieri.

 

Stela-Maria NISTOR

 

FacebookTwitterGoogle+WhatsAppLinkedInPartajează

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide