Muzica și … creația

                                                         

Despre Creație se vorbește și, mai ales, se gândește de mii de ani … Interesant, fermecător, tulburător …

Miturile, Religia, Știința au cuprins-o cu ardoare și nici nu este de mirare … Până și Literatura. Pictura și Sculptura, dar și, mai ales, Muzica te îndeamnă să reflectezi măcar un pic la aceaste străvechi întrebări, esențiale: Cine suntem? De unde venim? Încotro ne ducem? Cum a apărut Pământul? Dar viața?

Creștinismul vorbește despre Geneză clar: Dumnezeu a făcut Lumea în șase zile. Cerul, Soarele, Luna, Pământul și prima pereche Adam și Eva cea curioasă și neascultătoare, căreia îi datorăm izgonirea din Paradis pentru un măr nenorocit, mă rog, deși nu oricare, ci unul din Pomul Cunoașterii. Poate că de aceea Cunoașterea e un proces fără sfârșit? Încât cel mai înțelept om zice ca Socrates: „Știu că nu știu nimic?!‟. Curios … Abordare cosmică dar și evolutivă, căci Religia azi nu le exclude pe niciuna, nici măcar pe extratereștri, căci, vorba marelui astronom de la Observatorul Astronomic al Vaticanului „Și ei sunt creația lui Dumnezeu‟.

Aborigenii din Australia care au mituri ce merg serios înapoi în Istorie, căci vorbim aici de nu mai puțin de 10.000 de ani, venerează un crater uriaș Tnorla, socotit leagănul Creației. Acolo a căzut o copăiță cu un prunc din Cosmos (o explozie!) tocmai din Calea Lactee, din grupul de stele în formă de copaie (leagăn), unde domnițele dansau, fiecare cu un copilaș în brațe. Curios … Așa a început Creația, apoi primul bărbat și prima femeie. Așa cred și azi cei din tribul Arrente și nu numai. Viziune cosmică și plină de mister …

Big-bang-ul, astăzi agreat de Știință, este ideea introdusă de George Le Mậtre și care nu este negat acum de Religie, care spune azi că optica teologică și cea științifică nu se exclud. Facerea este un continuum care include și evoluția, spun filosofii teologi de la Vatican. De altfel însuși Darwin (care era, de fapt, credincios și chiar curatorul bisericii din Down!) recunoștea spre sfârșitul vieții că prima pereche a fost creată. Probabil lipsea acel „Ceva‟  ce trebuia pus în materie și care s-a și pus odată cu crearea omului, cel cu conștiință, deget opozabil și grai articulat,  despre care marele Max Plank, laureat Nobel pentru fizică, a spus în 1945 la un mare Congres de Științe, congres internațional de mare amploare, uluind asistența: ca om care toată viața am studiat materia, pot să spun că mai este Ceva pus în … materie!

Mayași iau avut și ei o viziune cosmică asupra Creației. Orașul magnific El Minealor de atunci, dezgropat azi, arată pe ruinele sale sculpturi splendide în stuc alb și care spun povestea Genezei mayașe sacre. Viziunea cosmică e prezentă, dar și regenerarea și ciclicitatea,  esențe ale vieții.

Și miturile indiene, toate, cuprind o viziune cosmică asupra Creației, ca și necesitatea de a mulțumi zilnic pentru ea. Ele spun ca și filosofia hindusă, de altfel, dar și miturile islamice (Cerul și Pământul au apărut dintr-un nor uriaș de fum  … o explozie?) că mintea omenească nu poate cuprinde Creația!

De fapt, poate? Nu poate. A devenit destul de clar.

Poate, atunci, muzica?

Video: YouTube       

Poate muzica!

Căci acolo e sufletul omului! Or el este de esență Divină … El este acel „Ceva‟, pus în materie, despre care vorbea Max Plank, laureatul Nobel pentru fizică, este Sclipirea Divină

 

Stela-Maria Nistor

 

 

 

FacebookTwitterGoogle+WhatsAppLinkedInPartajează

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide