Răzvan SUMA la Cluj. Interviu în exclusivitate.

Impetuosul Cristian Oroşanu a condus excelent de la pupitrul dirijoral orchestra Filarmoncii Transilvania (Cluj) vineri seara, având un invitat cu totul special: violoncelistul Răzvan Suma, unul din cei mai buni violoncelişti români, clujean trăitor la Bucureşti. Încântarea a fost totală mai ales la Camille Saint-Saëns, Concertul nr. 1 pentru violoncel, în la minor, op. 33, pe care Suma l-a interpretat sensibil şi tulburător, fără partitură.

Atracţia fatală a serii a fost fără îndoială Hector Berlioz Simfonia fantastică, dirijată tot fără partitură de un Cristian Oroşanu în mare formă, nevoit la un moment dat, moment care a fost de un penibil absolut, să facă semn cu degetul publicului să nu aplaude încă. Vineri seara publicul clujean, prin acest derapaj de învăţăcel în ale comportamentului într-o sală de concerte, nu s-a ridicat la calitatea excepţională a orchestrei, solistului şi dirijorului, masacrând un moment înălţător şi provocând zâmbete jenate în orchestră. Nu este prima dată când publicul aplaudă între părţi sau chiar în mijlocul uneia. Poate ar ajuta ca în programul serii, pe lângă binevenitele norme elementare de comportament la concert (tuşit şi strănutat în batistă, copii zgomotoşi în spate, etc), să existe şi un mini-ghid de atitudine adecvată a melomanului. Din nefericire, pare că este nevoie.

Interviu în exclusivitate cu Răzvan SUMA

 Cristian Ivaneş

 

FacebookTwitterGoogle+WhatsAppLinkedInPartajează

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide