De la van Beethoven la van Buuren 2: importanţa istoriei, memoriei şi originii

Garaz Pentru a-şi legitima identitatea şi proeminenţa culturală, Armin van Buuren nu are nevoie de istoria lui Ludwig van Beethoven, aceasta fiindu-i profund străină, iar ţara de origine (Olanda) şi prefixarea van (din) le-am folosit doar ca două „cârlige” retorice în ecuaţia textului. Pentru a ne apropia de van Buuren, va trebui să aplicăm mai multe cenzuri, dând la o parte modele şi tradiţii culturale inutile în înţelegerea activităţii compatriotului lui van Beethoven.

Istoria muzicii tradiţionale nu ar folosi la nimic ‒ adolescenţii nu bricolează timp de miilenii cântece de nuntă, bocete de îngropăciune, ruga de dimineaţă, seară şi noapte, muqam, gagaku, blues sau gamelan ‒, dar şi istoria valsului vienez sau a tangoului argentinian i-ar rămâne perfect inutilă, două tradiţii de dans partenerial al maturilor pe care adolescenţii tatuaţi şi înfieraţi de pe stadioane nu le practică în mod normal sub sonorităţile mixurilor lui van Buuren. Chiar cultura muzicală a maselor tribale, orientale, rurale sau urbane nu va folosi la nimic. Nici cultura cântecelor revoluţionare, a corurilor patriotice, a marşurilor paramilitare pioniereşti sau tradiţia marşurilor militare din spaţiu austro-german nu se potrivesc drept genealogie. Tehnicianul din Leiden se legitimează de la o cu totul altă istorie şi genealogie.

Dând la o parte şi toată cultura numită înaltă, irelevantă în cazul lui van Buuren, devine evident că nu oricare cultură de masă i s-ar putea potrivi, ci anume una a dansului orgiastic al maselor de adolescenţi, cu rădăcini care ajung înapoi în timp până la cultura dancing hall-urilor din anii de aur ai jazzului şi danspol-urilor de rhythm’n’blues şi rock’n’roll de pe la mijlocul secolului trecut. Mai simplu, este vorba despre cultura cluburilor (şi nu a stadioanelor) de dans americane, locuri selecte de întrunire şi împărtăşire. Ca figură carismatică ‒ compilator, animator, prezentator, tehnician-operator, dar şi suflet al petrecerii întru descătuşare şi iubire ‒ DJ a fost în realitate un călăreţ al vinilului, dar mai ales o foarte intuitivă călăuză care ghida publicul pe cele mai scurte căi înspre climax şi descărcare. Or, van Buuren nu mai manipulează discuri şi atunci de ce i s-ar mai spune disc-jockey atâta timp cât mai potrivit ar fi termenul deejay, aşa cum li se spunea prin Jamaica animatorilor cu microfon.

De unde, totuşi, şi-ar putea revendica van Buuren descendenţa? Istoria meseriei lui a început cu prezentatorii radio americani care încă în al doilea deceniu al secolului al XX-lea îşi susţineau transmisiile prin însăilarea de repertorii ad hoc ‒ melodii deja populare sau pe care chiar ei le făceau populare ‒ difuzând înregistrări de pe discuri. Aşa a procedat şi Elman B. Meyers care în 1911 la New York transmitea programe de optsprezece ore de muzică, sau Sybil True, soţia lui, ‒ prima femeie-RJ (radio-jockey) ‒ care în 1914 închiria discuri din magazinele vecine cu studioul şi posta muzică pe gustul tineretului pentru a populariza posibilităţile oferite de radio. În 1943 intră în scenă britanicul Jimmy Savile, căruia îi vine ideea de a rula în public propria colecţie de discuri cu melodii dansabile ‒ un prim DJ (disc-jockey) şi o primă discotecă din istorie. Iar cuvântul discotecă apare pentru prima oară 1941 în Parisul ocupat de trupele Wehrmachtului german, ca nume al unui bar cu discuri şi bibliotecă La Discothèque situat pe Rue de la Huchette, iar la rularea de discuri s-a recurs din cauza închiderii tuturor dancing-hall-urilor din oraş. Infrastructura şi tradiţia de club (orientate pe jazz) ‒ local & muzică & dans ‒ deja fiind foarte puternice cel puţin în Statele Unite, următorul pas a constat doar în schimbarea repertoriului, a noilor echipamente (în pas cu progresul tehnologic) şi, important, formularea unei concepţii inedite de transfer, de la interpretarea vie la reproducerea mecanică. Până în deceniul al cincilea cuvintele-cheie sunt radio, disc şi club.

Video: YouTube

(va urma)

 

Oleg GARAZ

FacebookTwitterGoogle+WhatsAppLinkedInPartajează

Comentarii

Acest website conține cookie-uri. Utilizând acest site, vă dați acordul pentru folosirea cookie-urilor. mai mult

Ce înseamnă cookie?

Închide